Falsurile Sperati, partea a III-a
Jean de Sperati a realizat falsuri a peste 550 de mărci diferite, din toată lumea. Se estimează ca acesta a realizat undeva între 50.000-70.000 de falsuri. Este de la sine înțeles că s-a orientat în special către emisiunile rare și scumpe, dar a falsificat și valori comune.
Mărcile românești au intrat și ele în aria de interes a lui Jean de Sperati, acesta a realizat faximile a 5 piese românești. Mai jos le aveți prezentate în comparație cu exemplare autentice. Studiile realizate de Asociația Filatelică Britanică, în special, în colaborare și cu experți din alte țări au făcut ca acum să avem suficiente date pentru a putea identifica falsurile Sperati. Asta nu înseamnă că ele nu sunt periculoase pentru colecționari mai puțin experimentați.
1858: Cap de Bour - Emisiunea I-a, 108 parale
Fals
Exemplarul fals prezintă o serie de microsemne care îl deconspiră, însă voi prefera să mă abțin de la comentarii la acest fals, cunoștințele mele în prima emisiune sunt modeste.
1858: Cap de Bour - Emisiunea a II-a, 5 parale
Autentic Fals
Principalul microsemn care deconspiră falsul este linia de sub piciorul drept al literei П (P) din PAR, de jos. A nu se confunda cu liniuța de sub piciorul stâng al aceleiași litere, care apare la unele exemplare autentice.
A falsificat numai tipul 2 (cadru spart), nu se cunosc falsuri pe hârtie azurie.
1858: Cap de Bour - Emisiunea a II-a, 80 parale
Autentic Fals
Deformarea cadrului superior, în partea dreaptă a falsului, constituie un microsemn caracteristic falsurilor Sperati. Genul acesta de deformare/urmă apare și la exemplarele autentice foarte rar, motiv pentru care detaliul acesta trebuie coroborat cu alte microsemne.
A falsificat numai tipul 3 (cadru deformat în stânga), a realizat faximile și pe hârtie azurie.
1871: Carol cu Barbă, 10 bani
Autentic Fals
La această marcă sunt menționate o mulțime de microsemne care deconspiră falsul, pe mine nu m-a convins niciunul, motiv pentru care mă voi abține de la a menționa vreunul. Din păcate singura imagine a acestui fals pe care am găsit-o este de calitate slabă și nu permite o analiză obiectivă a desenului falsului.
Calitatea imaginii falsului nu permite nici identificarea tipului, foarte probabil este tipul 1 sau 6, nu se cunosc falsuri pe hârtie vărgată.
1872: Carol cu Barbă, 50 bani
Autentic Fals
La această un microsemn al falsului care merită menționat este cifra 0 din partea dreaptă. Caracteristicile buclei inferioare diferă semnificativ de original.
A falsificat numai tipul 2 (punct in coltul dreapta sus).
❆
Din exemplarele comparate mai sus putem observa similaritățile evidente dintre exemplarele autentice și cele false, desenul autentic este imitat până în cele mai mici detalii. În special ca Carol cu Barbă, părul, barba sunt redate excepțional de bine. Sunt tentat să afirm că falsurile realizate la România au fost realizate în loturi unice, nu cred să fi făcut mai multe loturi.
Evident falsurile lui Sperati nu sunt perfecte, probabil realizarea falsului perfect este și imposibil de realizat, însă falsurile lui Jean de Sperati sunt excepționale, sunt de departe cele mai bune falsuri realizate vreodata. Trebuie să ținem seamă că Sperati a realizat falsuri în producție de masă. Din afirmațiile proprii știm că în perioada de apogeu (după 1930) acesta realiza aproximativ 7 clișee false pe an, de aici putem deduce volumul de studiu, experiențe și teste pe care le realiza înainte de a declara un clișeu finalizat. Se presupune că Sperati lucra peste 12 ore pe zi în atelierul său.
Putem concluziona că falsurile realizate de Jean de Sperati își merită pe deplin renumele.