Tipografierea emisiunii Paris - 1872 (2)
A venit timpul să trecem la prezentarea concretă a procesului tehnologic folosit de Hulot pentru tipografierea emisiunilor franceze, aceeași tehnică fiind folosită și pentru Emisiunea Paris. Vom începe prin a vorbi despre presa tipografică.
În jurul anului 1800, Charles Stanhope (1753–1816) construia prima presă tipografică realizată în totalitate din metal, noul material dadea rigiditate presei asigurând o exactitate sporită multiplicării tipografice. Odată cu apariția acestui model de presă, începe și producția de masă a preselor tipografice. Stanhope nu și-a patentat invenția niciodată, lucru ce a permis multora să se "inspire" din munca acestuia.
La începutul secolului al XIX-lea arta tipografică era în plină expansiune, companiile producătoare de prese tipografice apareau ca ciupercile după ploaie, se patentează o mulțime de tipuri de prese: Presa Columbiană, Presa Washington, Presa Albion, Presa Acorn, Presa Stansbury, etc.
Totuși noi vorbim despre imprimarea de mărci poștale, de imprimarea de coli de dimensiuni mari. Majoritatea preselor erau destinate tipariturilor de dimensiuni mici și medii, nu se pretau tipografierii mărcilor poștale.
Nu se cunoaște niciun document oficial care să indice modelul de presă tipografică aflat în dotarea atelierului lui Hulot; cele mai multe indicii conduc către Presa Columbiană, însă fără o bază documentară discuția rămâne deschisă.
Presa Columbiană era vârful tehnologic în materie de multiplicări tipografice de mari dimensiuni, principala ei destinatie era tipografierea de ziare, oferind posibilitatea tipăririi unei pagini întregi dintr-o singură impresiune.
Presa tipografica "Columbiană"
Presa tipografică "Columbiană" a fost inventată de George Clymer (1754–1834), în Philadelphia
(Statele Unite ale Americii), undeva în jurul anului 1813. Este evident că design-ul mașinăriei a fost inspirat
de presa Stanhope, totuși Columbiana se remarcă printr-o mulțime de îmbunătățiri care dădeau un randament superior
noului model.
Clymer a acordat o atenție deosebită și marketingului (probabil nici nu se inventase termenul la acea dată), presa este împodobită din cap pâna-n picioare de o mulțime de detalii vizuale care aveau drept scop să facă utilajul inconfundabil, și totodată să atragă atenția privitorului. Nu cred că mai există o presă tipografică la fel de bogat împodobită. Atunci când privesc detaliile, culorile, etc, mă poartă gândul la arta precolumbiană a Americii de Sud.
Cert este că inventatorul și-a realizat visul, a realizat o presa tipografică inconfundabilă.
Totuși, utilajul nu a fost prea bine primit de piața americană, probabil datorită masivității și prețului ridicat. Națiunea americană era încă tânără la acea vreme și modelele de prese mai mici si mai ieftine erau mai căutate. Sperând că Europa va fi o piață mult mai bună pentru noua sa invenție Clymer se mută la Londra în 1817, iar în 1818 începe să distribuie presa pe piața europeană.
Mutarea în Europa a fost de bun augur, acesta a produs presa pe cont propriu timp de aproape 12 ani. În 1830 acesta îl ia ca partener în afacere pe Samuel Dixon, noua companie numindu-se "Clymer & Dixon".
În 1834 George Clymer se stinge din viață, Dixon continuând afacerea singur, până în 1845, când și acesta se asociază, compania rezultată numindu-se "Clymer, Dixon & Co.". În anul 1851 firma expune presa cu numarul 1479 în cadrul Expoziției Internaționale de la Londra.
La sfârșitul lui 1851, compania este preluată de William Carpenter. Producerea presei Columbiene a mai continuat încă multă vreme; în 1913, utilajul încă apărea în cataloagele de profil.
Este cert faptul că acest model de presă tipografică se preta foarte bine tipografierii de mărci poștale.
Filmul de mai jos ne ajută să ne facem o idee despre cum decurgea efectiv procesul tehnologic.
Așa cum s-a mai scris deja în mai multe lucrări, tipografierea emisiuniilor realizate de Hulot presupun existența unui alt element foarte important, "decupajele", voi expune în detaliu rolul acestora într-un articol viitor, momentan țin doar să menționez faptul că acestea se prezentau în coli de aceeasi mărime cu coala pe care urma să se facă imprimarea, coala de decupaje se aseza peste coala de tipărit. Presa era dotată cu un accesoriu important, un panou rabatabil care ar fi putut servi foarte bine montării colilor de decupaje.
Aici aveți un exemplar din prezentarea pe care o oferea clienților George Clymer potențialilor clienți.
Sursa: International Printing Museum (YouTube)
Bibliografie:
(1) Arthur Maury - Histoire des Timbres-Poste Franchais (1907)
(2) Leonard Pașcanu - Istoricul apariției Emisiunii Paris 1872 (Almmanahul Filatelic 1989)