RomanianStamps

În urmă cu puțin timp mi s-a cerut o părere în legatură cu o varietate foarte interesantă. Marca cu pricina pare, la prima vedere, Bucuresti, prima sau a doua emisiune. Ceea ce ar constitui o mare descoperire, așa cum vom vedea în continuare. Varietatea constă într-o "umbră albă" în partea dreaptă a efigiei.

Unui bun cunoscător al tehnologiei utilizată de Anatole Hulot la tipografierea emisiunii Paris (1872) i se va aprinde imediat un beculeț văzând această varietate, și va recunoaște imediat deplasarea "primului strat" din decupaj, ca și cauză a erorii. Pentru cine nu este familiarizat cu procedeele utilizate la tipografierea emisiunii Paris, recomand o serie de articole mai vechi, pe care le gasiți aici.

Decupajele sunt compuse din fragmente de mărci imprimate pe hartii mai gloase, care erau utilizate pentru a scoate in evidență anumite porțiuni din clișeu. Mai jos aveti un astfel de decupaj, cu cele 3 părți componente. Coala de decupaje avea aceeasi componenta ca si coala tipografica: 2 semicoli de 150 de mărci dispuse pe 10 coloane X 15 rânduri.

Mai jos aveți decupajul "asamblat" și explicată figurativ ordinea celor 3 straturi. Primul strat, cel rotund avea ca și scop uniformizarea impresiunii fundalului efigiei.

     

În ultima imagine, de mai jos, am încercat să reprezint modul cum s-a produs această varietate de tipar. Desenul mărcii este prezentat inversat doar pentru a înțelege mai bine procesul, în realitate impresiunea se realiza pe fața cealaltă.

Ceea ce face piesa și mai interesantă este faptul că pare a fi București, nu Paris, însa acest lucru este imposibil. Este cunoscut că decupajele au fost folosite doar la tipografierea emisiunii Paris; colile de decupaje nu au fost predate României niciodată, au fost descoperite ulterior în inventarul tipografiei lui Hulot, de unde au ajuns în circuitul filatelic.

Dantelura neregulată, specifică emisiunilor București, poate fi rezultatul unei alte greseli survenite la faza perforarii, lucru care s-a mai vazut; un astfel de exemplu am prezentat aici. Sau poate că s-a umblat "apocrif" la dantelură...

Personal, nu am niciun dubiu că marca este Paris (1872). Și nu pentru că nu îmi plac descoperirile de senzație, însă ar fi nevoie de mult mai multe dovezi pentru a mă convinge cineva că s-au folosit decupaje și la București.

Cert este că o astfel de varietate este cu siguranță foarte rară, eu o văd pentru prima dată, și sunt foarte surprins că a reușit să circule efectiv. Sunt convins, că dacă ar fi fost descoperită, ar fi fost cu distrusă, altfel ar fi putut deconspira un secret profesional pastrat cu sfințelie de Hulot până la sfârșitul vieții.

Marca din articol face parte din Colecția Aurel Marinache.